Pe 28 noiembrie 2014 a mai plecat în sferele veșniciei o colega balintiană, să se așeze în grupul mic, alături de ceilalți balintieni, ajunși acolo înaintea ei. Redau mai jos necrologul care a fost citit la înmormântarea ei. Fie-i țarână ușoară!

Violeta Doina Pop s-a născut în 28.03.1945 la Mănăștur, județul Timiș, unde se aflau încă din perioada războiului, părintii ei – Irina și Ștefan – și fratele ei Mircea, cel care avea să devină un actor-poet simbol.

Copilăria și școala o face acasă, la Sighetul Marmației. În timpul liceului, pe când nu era încă sigură ce carieră va îmbrățișa, are un vis. Un vis frumos cu Pruncul Iisus, bolnav pe care ea îl îngrijește și atunci Violeta Doina a știut ca va face medicina. A absolvit Universitatea de Medicina și Farmacie Timișoara în 1969. Și de atunci și până în ziua când și-a dat ultima suflare a făcut ce a știut mai bine – sa aline suferințele celor din jur. Medic respectat, iubit, adesea invidiat, un profesionist extraordinar și un diagnostician de mare finețe, Violeta Doina a avut parte și în viața personală de multă suferință. Peste toate încercările vieții a trecut mai departe cu multă credință, speranță și iubire.

Violeta Doina a activat ca medic specialist și, ulterior, medic primar de neuropsihiatrie infantilă la Spitalul Cadea, Salonta, Spitalul 6 și Spitalul Municipal Oradea, Policlinica Avrona și Policlinica cu Plata. Dragostea pentru semeni și mai ales pentru cei ai nimănui, a făcut-o ca și după pensionare să își dorească sa ajute. Și asta a făcut până în ultima clipă.

Violeta Doina a îmbrăcat încă din tinerețe haina călugărilor terțiari, iar ulterior, la maturitate, a urmat și cursurile Facultății de Teologie, fiind colega de facultate cu fratele ei, actorul-poet, Mircea Belu.

Fire nobilă, sensibilă, iubitoare de frumos, Violeta Doina a urmat 9 ani cursuri de pian clasic, a predat limba franceză și a cochetat cu poezia și pictura. Nici o sărbătoare în sânul familiei nu putea sa nu fie însoțită de acordurile armonioase ale pianului clasic, care prindea viață sub degetele ei măiestre.

Violeta Doina a fost binecuvântată cu frumusețe fără vârstă, cu o minte sclipitoare, cu un suflet de artist și o inimă mare mare de tot. Golul imens pe care îl lasă prin plecarea sa, rămâne fără alinare, poate doar de gândul ca acum, Violeta Doina dezmiardă oștirile cerești cu sonatele, simfoniile și, mai ales, compozițiile proprii, izvorâte din poezia unui suflet ales…